Lucrez de la 16 ani și am cunoscut mii de femei, fără să exagerez cu nimic. Pentru că mereu am făcut ce am făcut și m-am implicat în proiecte cu și pentru femei. Am văzut femei care vor de la început să fie diferite de mamele și bunicele lor și au ales să exceleze în carieră, unele fiind femei de afaceri grozave. Multe însă au sacrificat pe drum familia, rolul de mamă, ca și cum era musai să aleagă între cele 2 roluri. Oare chiar așa este? Am văzut și foarte multe femei, care de tinere au visat doar la rolul de mamă și de soție, și unele dintre ele și-au găsit sensul în viață așa.

Dar cele mai multe femei pe care le cunosc visează să nu fie puse în postura de a alege. Ele știu că au multe calități, care ar aduce valoare în diverse meserii, care în viața lor fac minuni fiind și responsabile de tot ce înseamnă administrarea unei case, de îngrijirea copiilor, de creearea unui mediu hrănitor în familie, care au adesea și roluri active de surori, fiice, nepoate, acoperind zilnic incredibil de multe responsabilități. Ele POT foarte multe, din păcate însă adesea renuntă aproape complet la grija pentru ele, la timpul pentru ele și consideră că nu merită să fie pe primul plan.

Acestora nimeni nu le spune la timp că, dacă își consumă energia pentru alții, zi de zi, și nu își încarcă bateriile cu nimic, și nu se valorizeză, nu se îngrijesc, nu se poziționează corect în familie, unde rolurile de părinți sunt evident împărțite la jumătate, dacă uită de esența lor, adică de FEMEIA care stă la baza tuturor rolurilor, curând nu mai au de unde să ofere, încep să îmbătrânească înainte de vreme, încep să sufere, să piardă aspecte esențiale din viața lor, iar întrebarea este mereu aceeași – După câte am făcut, de ce am ajuns aici?

Am cunoscut însă și femei care au învățat să împace rolurile cele mai consumatoare de energie și timp – cel profesional și cel de mamă. Așa este Oana Cojuhovschi, care după ani de experiențe provocatoare și multe cursuri și școală, a ales să scrie și pentru alte mame, dar și pentru angajatori, o carte care este cumva un ghid al unei schimbări pentru care merită să luptăm toate femeile din România.

 

Cartea “Din sala de ședințe, la locul de joacă“ este menită să încurajeze femeile să-și dorească să fie împlinite atât acasă, cât și la serviciu. Cu puțină încredere și organizare, pot avea ambele roluri și să își păstreze timp pentru ele. Și Oana ne dă exemple multe din viața ei, care nu a fost mereu ușoară.

 De ce o viitoare mamă este privită diferit de un angajator din România?
Multe companii, dar și mulți oameni în general, în România, se gândesc la câștigul imediat, pe termen scurt. Atunci când o femeie anunță că este însărcinată, prima reacție a angajatorului poate fi legată de cheltuielile suplimentare și de munca în plus necesară pentru a acoperi absențele acesteia. Din păcate, acest mod de gândire ignoră beneficiile pe termen lung pe care le aduce un angajat dedicat și motivat.

Ce legătură este între sarcina unei femei și rolul ei de angajată?
O femeie însărcinată este considerată un angajat cu risc din cauza limitărilor fizice și a recomandărilor medicale pe care le are, chiar și pentru o muncă de birou. Există întotdeauna posibilitatea unor concedii medicale neplanificate pentru a proteja sănătatea mamei și a copilului. Aceste aspecte pot complica planificarea și alocarea sarcinilor într-o echipă, dar pot fi gestionate eficient printr-o comunicare deschisă și o planificare adecvată.

Mitul că o femeie de carieră nu vrea copii este adevărat în România de astăzi? De ce?
Nu cred că este adevărat. Fiecare etapă a vieții are locul ei. Poți să-ți construiești o carieră solidă și un brand personal între 20-30 de ani, iar apoi, la 35-40 de ani, să îți întemeiezi o familie. Expertiza acumulată nu dispare, iar timpul mai limitat poate chiar să te facă să îți apreciezi mai mult activitatea și să te concentrezi mai bine pe ceea ce contează.

De ce crezi că sunt puțini bărbați care aleg să stea acasă în concediu de creștere copil, deși legislația permite acest lucru?
Un motiv ar putea fi alăptarea, care face dificil pentru mamă să meargă la birou. De asemenea, pot fi și motive financiare; chiar dacă diferențele salariale între femei și bărbați nu sunt foarte mari în România, de obicei bărbații câștigă mai mult. Am văzut și cazuri în care mama stă acasă un an, iar apoi tatăl preia concediul de creștere copil. Este important ca această decizie să fie luată în familie, nu doar de către bărbat.

Acum legislația permite ca și tatăl să stea acasă în concediu de creștere copil, dar sunt puțini bărbați care aleg acest drum. De ce crezi că este așa?
Un prim motiv poate fi legat de alăptare, este dificil să te duci la birou și să alăptezi, doar dacă lucrezi de acasă. Poate fi și o decizie financiară; deși în România diferențele salariale între femei și bărbați nu sunt foarte mari, bărbații câștigă în continuare mai mult în majoritatea familiilor. Am văzut și formule combinate, mama stă un an cât alăptează, iar apoi tatăl intră în concediu. Este o decizie de familie, nu doar a bărbatului.

O mamă de bebeluș poate și lucra de acasă? Cum își poate împărți energia?
Eu sunt în concediu de creștere copil și am lucrat la cartea pe care o lansez pe 6 septembrie 2024, dar și la proiecte de consultanță pentru companii. Reușesc să lucrez cam 4 ore pe zi. Se poate, dar e greu dacă nu ai ajutor. Prioritatea mea este copilul, mă opresc de fiecare dată când are nevoie de mine. Lucrez mai mult când doarme. Pot vedea o mamă lucrând de acasă, în timp ce tatăl este în concediu de creștere copil. Ea doar să alăpteze.

Dacă ai fi angajator, ce ai face pentru a încuraja femeile să își păstreze atât cariera, cât și rolul de mamă?
Aș implementa o serie de măsuri, precum consilierea viitoarelor mame despre cum le poate afecta sarcina viața personală și profesională. Aș crea o procedură pentru anunțarea sarcinii, cu pași clari de urmat. Aș face un plan de carieră cu mentoring și traininguri pentru perioada de concediu maternal, astfel încât angajatele să rămână conectate cu compania. La revenirea la birou, aș oferi ședințe de consiliere și aș facilita schimbul de servicii între angajații companiei (haine, jucării, babysitting).

Cum ar putea societatea să creeze un context favorabil femeilor pentru a avea un echilibru între rolul de mamă și cel de angajată?
Aș propune să se discute mai mult despre nevoile părinților și să se adopte o mai mare flexibilitate. Nu este realist să te aștepți ca o mamă să lase grijile acasă și să se comporte la birou ca și cum nu ar avea alte responsabilități.

Cum îi ajuți tu pe angajatori să-și creeze strategii sănătoase în acest sens?
Mai întâi colectez informații de la angajații părinți sau viitorii părinți despre experiențele lor în companie și nevoile pe care le au. Apoi discut cu managerii pentru a înțelege cu ce provocări se confruntă în gestionarea angajatelor însărcinate sau cu copii mici. Pe baza acestor informații, propun un plan de acțiune și dezvoltăm strategia împreună cu reprezentanții companiei. Urmează implementarea, comunicarea în cadrul companiei și măsurarea impactului.

Ma bucur sincer că Oana a avut curajul să scrie o carte despre acest subiect și sper să ajute multe femei să împace armonios rolurile de mamă, profesionistă și alte roluri pe care și le doresc!