Am scris deja despre faptul că pentru mine cititul este o plăcera fără contraindicații, de care am devenit dependență, când eram mică și era singura mea șansă de a scăpa de teme sau treburi. Ce nu am scris foarte clar până acum este că cititul este și o metodă de a fugi din realitate, mai ales când ea nu îmi place prea tare. Nu mă laud cu partea de fugă, dar decât să mă apuc de băut alcool sau de alte “fugi” în momentele grele ale vieții, prefer să rămân la dependența asta.
Așa cum eu trec mai ușor peste perioade grele “fugind” într-o carte bună, m-am gândit că și alți copii, pentru care viața nu este prea grozavă ar putea avea această mică șansă la bucurie. Cei care îmi sunt apropiați știu că de ceva timp am o adevărată pasiune pentru o campanie pe care am lansat-o în glumă în iarna lui 2018. Dar niciodată nu am scris povestea campaniei Dăruiește o lume de basm, de la începuturile ei.
Cum să fii generos tot anul
Era început de decembrie, și o prietenă care avea un local elegant, aproape de casa mea tocmai făcuse un brad frumos la intrarea în restaurant. Eu, prietena și colaboratoarea mea Raluca Chișu și Mădălina Ion, ne sorbeam ceaiul încântate și plănuiam ultimele campanii pentru copii, din acel an. Vorbeam despre faptul că în decembrie toată lumea reacționează bine la campanii sociale și din ianuarie brusc toată lumea uită despre generozitate. Atunci eu am spus că vreau să facem o campanie care să păstreze generozitatea tot anul. Ea trebuia să aibă un mecanism simplu, transparent și să aducă copiilor ceva frumos tot timpul anului.
Și ne-am gândit atunci că dacă ești părinte cu venituri reduse vei avea grijă de nevoile de bază ale copilului tău – mâncare, haine, medicamente, dar adesea banii nu îți mai rămân și pentru a-i dărui o carte, carte care însă poate fi pentru el o adevărată alinare, ca să nu mai spun că îl ajută și în educația lui. Așa că am decis să fim un pic altfel și să antrenam generozitatea comunității bucurâd copiii cu accesul gratuit la cărți.
Așa s-a născut Dăruiește o lume de basm, o campanie care a făcut până acum 20 de biblioteci sociale în școli, spitale, biserici, centre sociale, grădinițe, acolo unde am găsit oameni care iubesc și cărțile și copiii, și care și-au asumat să aibă grijă de bibliotecile făcute de noi, astfel încât să bucure mult timp, mulți copii. Până acum am făcut biblioteci sociale la: școala de la Ștefăneștii de Jos, la secția de pediatrie a Spitalului din Curtea de Argeș, la Colegiului Gimnazială Basarab I și la singurul Club de Lectură din acest oraș, la centrul Focus din Constanța, la Centrul Generații coordonat de Fundația Regală Margareta a României, la Hero After School Clinceni, la Casă Bună din Ferentari, la Boghești Vrancea, la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului din București, la Spitalul de psihiatrie “Eftimie Diamandescu, la Primăria din comună Grădinari, la centrul Centrul educațional social Sfinții Petru și Pavel din Medgidia, la Liceul Iordache Zosima și la școala din Tăriceni.
Mecanismul prin care facem rost de cărți pe care le donăm (am donat mii de cărți până acum) este simplu. La început am făcut un eveniment de presă și am rugat colegii mei de breaslă să scrie despre campanie și să invite comunitățile lor să vină cu ce cărți în stare bună au de dat. Apoi am filmat fiecare moment de bucurie a copiilor care primesc cărți. Fiecare bibliotecă are filmul ei. Eu, ca PR am trimis colegilor știrea despre noua bibliotecă, am arătat transparent ce facem cu cărțile donate și apoi am invitat iar publicul să fie generos, să își facă ordine în biblioteci și să împartă din cărțile pe care nu le mai folosesc.
Când am vrut să mergem în spitale, unde nu suntem primiți decât cu cărți noi, am creat evenimente Dăruiește o lume de basm, ca cele de la Opera Comică pentru Copii și editurile au fost și ele la fel de generoase donând cărți pentru alte biblioteci sociale.
Uneori se râde de mine că mă încăpățânez să mai fac biblioteci chiar și în pandemie, dar asta nu se compară cu bucuria pe care o am când văd un copil cu ochii strălucitori, strângând în brațe o carte la care nici nu visa înainte de a veni noi cu sacii de cărți donați de voi toți. Probabil că în acele momente îmi amintesc de copilul din mine, care citea cu veioza pe sub pătură, cărți luate pe furiș din biblioteca bunicului, și chiulea de la ora strictă de culcare sau de la teme.
Și ca să nu mă credeți doar pe mine pe cuvânt va invit să citiți aici știri despre aceste biblioteci, căci Itsy Bitsy este sprijiin important în campanie. Sau să vedeți aici o mare parte dintre filmulețe, pe care le-am făcut cu ajutorul oamenilor implicați și generoși, ca Raluca Chișu și cei din Asociația Kineto Bebe și Robert Călin.
Le sunt recunoscătoare pentru sprijin tuturor prietenilor acestei campanii, Luciei Radu care ne-a facut vizualul de poveste, Dan Bacalum de la 4 Colours, care mi-a scris într-o seară că vrea să ne doneze cărți, cât poate de des și face asta de mai bine de 2 ani, echipei de la Opera Comică pentru Copii, unde ne simțim chiar ca zânele din povești, când avem eveniment, care adună donații de cărți, fetelor de la Grădinițele Butterfly, care s-au implicat cu drag uneori, celor de la edituri care au donat cărți frumoase de câte ori au putut, și celui mai nou partener drag Bookzone.
Cineva îmi spunea pe vremuri că este ok să ajuți în general, dar că este cu adevărat valors când ajuți oameni care știu să primească și copiii la care am mers noi primesc cu tot sufletul cărțile. Așa că eu contrazic de zor ce “spune” lumea, că generațiile noi nu mai vor să citească, că nimeni nu mai are nevoie de cărți etc. Va invit dragi sceptici cu noi la o bibliotecă socială să vedeți că aceasta este o idee preconcepută, care a dus la decizii nefericite, ca cele luate de autorități, de a închide majoritatea bibliotecilor din sate, de a tăia la zero bugete, care aduc carte nouă în bibliotecile încă funcționale.
Noi nu ne propunem să compensăm toate aceste goluri, dar ne bucurăm să găsim mulți oameni generoși, care împart din cartile lor copiilor, care poate altfel nu ar avea nicio șansă la o lume de basm.
Este o campanie foarte frumoasa, felicitari. Nu pricep de ce ar rade cineva de aceasta idee, copiii au nevoie de biblioteci.
Multumesc pentru incredere!