Incep prin a-mi aminti cum ai intrat in viata mea, draga Diana Radulescu. Nici nu imi vine sa cred ca sunt doar 6 luni de atunci. Pare ca ne stim de o vesnicie! La final de an 2019 si eu si tu am vrut tare sa ne cunoastem si nu reuseam, in mod ciudat. Rar mi se intampla sa aman prea mult intalnirile si totusi nu ne iesea. Intre timp a venit in viata mea o avalansa de necazuri si finalul anului m-a prins daramata pe toate planurile. Si cautam solutii pentru a-mi pune bucatile la loc. Si fix cand eu cautam sa imi regasesc calea catre mine si resurse care sa ma ajute sa ma reconstruiesc, am primit un mesaj de la tine. O invitatie care parca m-a scos din amortire. Mi-am luat cele mai comode haine si am venit rapid la deschiderea  noului tau centru de yoga traditionala, care era incredibil de aproape de casa mea (in Bucuresti conteaza mult si acest aspect). Ciudat a fost ca a mers cu mine si Inia, fata mea adolescenta, care nu se mai da in vant dupa activitati facute cu mama ei.

De la inceput, cand ne-am vazut a fost pentru mine ca o gura de apa vie. Am avut sentimentul ca a fost o sincronicitate mesajul tau. 

Eu: Crezi in sincronicitati? Poti explica tu ce inseamna acest concept?
Daiana: Sincronicitatea este un termen de la Carl Jung incoace, ce spune ca niste coincidente remarcabile apar din aceste sincronicitati. Eu una cred in ele, pentru ca mi se intampla. Si le numesc „mesaje”. Pentru ca tot timpul vin ca niste plicuri cu scrisori in ele. Plicurile au expeditor si destintar, dar povestea poate include multe personaje ce nu sunt mentionat pe plic. 
Eu inteleg ca Universul acesta perfect inteligent din care facem parte comunica cu noi, prin noi. Am invatat sa il ascult cand vorbeste si imi iau notite, caci mesajul e tot timpul trimis cu un scop. Ori de reminder, de memento, ori de noutate absoluta pe care sa o remarcam si sa o integram.

Si dupa cum stii, si tu ai fost la fel de sincronizata cu tot ce faceam atunci pentru copii si imi doream sa fac mai mult, dar nu stiam exact cum.

Eu: M-a fascinat din prima povestea drumului tau catre tine. Poti sa povestesti pe scurt aventura ta pana ai ajuns la yoga traditionala, cursuri pentru copii si tot ce oferi astazi oamenilor care isi cauta calea?
Daiana: Recunosc ca a povesti pe scurt asa ceva chiar este o provocare! Si a ma rezuma intr-o carte autobigrafica ar fi dificil. Dar imi plac provocarile, asa ca voi face un joc de cuvinte pentru a o reda. 

Pe scurt: copil cu multe concluzii intuitive despre viata, pasionata de cunoastere si de Dumnezeu – adolescenta bulversata, fara raspunsuri la intrebarile despre viata, aruncata intr-un vartej de idei despre cum ar trebui sa traim – tanara confuza, neimplinita, disperata si in final grav bolnava, pentru ca nu-mi gaseam locul nicaieri – America de Sud, apoi India, inceput viata de la zero, cu alte cunostinte si puteri – femeia intregita, regasita si in lotusul ei de zeita, revenita in tara pentru a da mai departe celor ce cauta raspunsuri si inca nu le gasesc, dar si pasionata de educatie non-formala, pentru ca cei 7 ani de acasa sunt decisivi – si nu ma refer la codul bunelor maniere, nicidecum! Ma refer la mindset-ul copilului. Ce va deveni in viata, cum spune Analiza Tranzactionala, Invingator sau Ratat, se stabileste acum.

Eu: Yoga este un concept care in Romania a trecut si prin crize de imagine, care inca isi spun cuvantul. Hai sa clarificam lucrurile putin. Ce fel de yoga practici si ce diferenta este intre ce faci tu si ce promova Gregorian Bivolaru, in adolescenta mea?
Daiana: Iti multumesc mult pentru aceasta intebare si abordarea ei, caci da, exista inca preconceptii si e bine sa le clarificam. Eu n-am apucat acea perioada decat la televizor si ulterior m-am interesat pe internet. Si am mai auzit de la diversi cursanti. 

Dar stiu ca ceea ce promova atunci Bivolaru se practica peste tot in lume si acum si ii spune neo-tantra. Ceea ce n-are legatura cu Tantra adevarata, caci aici este dilema, de fapt. E vorba de neo-trantra, nicidecum de yoga sau de Tantra reala. Acesta este un cuvant din sanscrita ce desemneaza „esenta”. Adica esenta Cunoasterii, provenita din textele sacre, numite Vede. 

Deci ce era promovata atunci era ideea de puteri prin controlarea energiei sexuale. Yoga, pe de alta parte, nu are nicio legatura cu asta. Yoga este despre uniunea ta cu sacrul, nu cu aparentul profan din jur.

Dar mai mult decat atat, yoga are multe modalitati de a fi explicata: 

1. Ca practica spirituala complexa: cum am spus mai devreme, este vorba despre a renunta la sinele mic, pe care noi il cunoastem sub numele de “ego”, pentru a te reuni cu Sinele mare. Si asta inseamna si o anumita ideologie, un bagaj de cunostina, un maestru care sa iti explice, e o cale de urmat. Eu nu fac asta.

2. Ca practica psihologica: yoga te ajuta sa faci alte sinapse neuronale, iti restructureaza creierul, la propriu. Cand practici 3-6 luni, constant, se formeaza alte pattern-uri neuronale, centrul legat de stres si anxietate din creier se estompeaza, iar cel legat de memorie, empatie si compasiune ia proportii. Asta vedem in RMN-urile oamenilor ce practica yoga. Deci ne ajuta emotional, caci devenim mai putin stresati de ce se intampla in jur, ne apreciem mai mult pe noi, dar si pe ceilalti. Nu mai vorbesc de faptul ca ne creste productivitatea, ca eliberam emotiile blocate in corp etc.

3. Ca practica de sanatate corporala: desi yoga nu intelege si nu mentioneaza niciunde ideile separate de “minte” si “corp”, ea iti manifesta beneficiile prin intermediul corpului. Iar beneficiile asupra sanatatii sunt cele ce ii aduc pe 90% dintre cursanti pe saltea. Yoga ne ajuta sa scapam de durerile de spate, de articulatii, de cap, de stomac. Ne regleaza hormonal, practic. Porneste de la cauza, nu de la simptome. Si totul de produce, in Yoga Traditionala, prin relaxare. Relaxarea profunda inseamna, stiintific vorbind, starea de meditatie moderna, pe care o tot auzim in jur acum. Sa meditam, dar cum? Cel mai usor este tot prin yoga traditionala, zic eu, care este o forma de meditatie de la inceput, pana la sfarsit. Nu-i nimic fizic, dar fizicul are toate beneficiile la care ne putem gandi, inclusiv slabitul – de care foarte putini stiu. 

Eu: Yoga este sport, pentru multi. De unde aceasta perceptie si ce este diferit intre cursurile de yoga de la salile cu activitati sportive si ce ai invatat tu in India?
Daiana: Iarasi e minunata intrebarea ta si ma bucur mult ca am ocazia de a deconstrui si acest mit. Yoga a devenit un sport din cauza, as zice eu, influentei venite din Statele Unite. Intentiile au fost bune si inca sunt, eu asa cred. In spatele comercializarii acestui serviciu, caci asta a devenit, si atata timp cat nu survin accidentari, yoga din salile mari de fitness chiar este o forma de sport. 

Foarte buna, pentru ca este mai putin competitiva si mai putin riscanta decat multe alte sporturi in care tragem de noi si ne fortam “pana la limita”. Dar daca yoga din salile de fitness devine si ea o forma de “depaseste-ti limitele”, eu nu pot sa o mai sustin. 

Yoga nu inseamna doar practicarea unor posturi, dar cel mai important de retinut aici este ca una sau 10 posturi de yoga, puse alandala, dupa bunul plac al nostru sau al vreunui profesor modern, nu inseamna nimic altceva decat sport. Adica este tot despre a-ti intinde si intari musculatura, despre a te tonifia, despre toate beneficiile externe pe care le pozitiile yoga le aduc in viata ta. 

Dar o serie de yoga nu se face dupa bunul plac si nu o construieste niciun profesor de yoga, band un ceai, intr-o seara, la ashram. Nu, seriile de yoga au in spate niste scoli de gandire si niste texte sacre, multe cunostinta de Ayurveda si evident, de sanscrita. Seriile asanelor nu sunt nicaieri scrie asa, negru pe alb, ci se fac de catre un guru, un mastru, prin deductie si intelegere exacta a pranei, a qi-ului despre care vorbeam. 

Daca urmam un stil de yoga care deja vorbeste despre 3 posturi care sa iti rezolve durerea de spate, inseamna ca deja nu mai vorbim despre yoga, ci despre altceva. Si e bine sa stim asta si sa avem cunostintele necesare cand alegem sa facem ceva. 

Ce am invatat eu in India e mult mai complex de atat si orice profesor care se respecta va face mai mult decat un curs de 100 de ore, inainte sa se apuce sa predea. In primul rand, pentru ca profesorul are nevoie de experienta sa, de practica, de informatii valoroase pe care sa le aplice intai asupra sa. Eu am studiat yoga pentru ca ma interesa filozofia din spatele ei, din spatele posturilor. 

Yoga vine, ca orice stiinta, cu 2 componente: teoria si practica

Nu poti invata sa canti la pian decat daca stii notele muzicale. Nu te ajuta doar degetele sau simplul fapt ca ai un pian. Asa e si in yoga. E nevoie de un sistem, iar acest sistem are o parte teoretica foarte frumoasa, care nu-i religioasa deloc, dar vorbeste despre spirit. Si spiritul nu tine de nicio religie, caci e acelasi peste tot. 

Eu am invatat toata stiinta, tot sistemul in India, unde am stat 2,5 ani. Plus Ayurveda, pentru ca se preda la ashram. Plus Eliade, care este un cunoscator pe care merita sa il citim pentru a intelege profunzimea din yoga. 

Dar repet: asta sunt eu si eu am anumite inclinatii si pasiuni. Pentru omul urban, cel care chiar vine la yoga, nu-i nevoie sa citeasca nimic. Ba la inceput, nici nu-i recomand. Yoga se experimenteaza, prin asane. Si daca te simti bine dupa ea, dar si cand o faci, inseamna ca e minunata si e bine sa-ti pastrezi practica. 

Celor care nu fac inca yoga, nu pot decat sa le recomand sa lase prejudecatile la o parte si sa incerce macar o luna, ca sa simta ceva. Pot merge pe stilurile moderne de yoga, gen Ashtanga cu Vinyasa ei si toate variatiile pe tema, gen Hatha Yoga. Sunt moderne chiar daca ele au parinti Indieni. Si sunt foarte frumoase, pentru cine prefera dinamica miscarii. 

Pentru cine vrea ceva mai meditativ, poate incerca yoga traditionala, pe care o predau. 

Nu recomand sa se mearga pe stiluri care nu au un liniaj aparte sau pe cele care vedem ca nu dau niciun rezultat. Rezultatele sunt vizibile rapid, si tin de transformari ale felului in care gandim si simtim. 
Pentru ceea ce predau eu, masura este tot timpul relaxarea, caci este un stil meditativ. Nu exista fizicalitate, nu exista masura, nu exista corect sau gresit. Iar beneficiile de sanatate apar indata ce invatam sa ne relaxam – cam in 8 sesiuni. 

Eu: Ce inseamna yoga lifestyle coach? 
Daiana: Yoga Lifestyle Coach este, de fapt, menirea mea. Pentru ca eu nu sunt profesoara de yoga traditionala in primul rand, ci doar secundar. Yoga, in schimb, imi da formatul misiunii, prin filosofia sa: fericirea deplina, zilnica si mai ales, dreptul la ea. Dar tot din Yoga imi iau si ideile de libertate, femeia ca Zeita, sanatatate deplina, cunoasterea lumii si in afara simturilor, apropierea de sinele nostru divin. 

Yoga este un stil de viata
Eu ajut femeile interesate de dezoltarea lor personala sa il urmeaze, sub aspectele ce li se potrivesc. Nu-i doar despre a scapa de durerile de spate, desi povestea noastra in yoga poate incepe de acolo. Dar cand ajungem sa ne relaxam si dupa ce scapam si de dureri, incepem din nou sa ne intrebam: de ce imi traiesc vaita asa? Sunt cu adevarat fericita? De ce am venit pe aceasta lume? Cum vreau sa arate viata mea? Si atunci, eu intru in rolul meu de coach, de mentor, de ghid intr-o poveste in care accentul cade mereu pe individ ca parte din divinitate, nu separata de ea. 

Este o poveste pe care i-o doresc oricarei femei si oricarei fiinte umane. Daca nu intelegem corect lumea din jur, nici nu vom sti cum sa participam cu toata fiinta noastra in ea. In Yoga, acest aspect este unul foarte grav. Inseamna ca degeaba am venit aici, daca n-am inteles de ce am venit, de fapt. 

Dar toate intrebarile acestea existentiale chiar au raspunsuri. Si cand le intelegem corect, toate capata sens: viata noastra, crestinismul, islamul, nordul si sudul, toate incep sa se clarifice, incet, incet. Si abia atunci putem spune ca suntem fiinte umane divine, cand realizam toate aceste aspecte si chiar ne-am inteles. 
Pare greu, dar nu este. 

De aceea sunt eu aici, sa simplific lucrurile si sa le dau denumiri comune, usor accesibile, pe care sa le inteleaga oricine, fara a fi studiat cat am studiat eu. 

Scopul vietii este acela de a fi. Eu doar ajut, inlesnesc, ghidez. Cine are de descoperit, va descoperi oricum. Eu ma bucur mult cand particip la acest proces! De aceea am ales sa fiu Yoga Lifestyle Coach: vreau oameni cat mai fericiti si sanatosi in jur, recunosc! 🙂 

Eu: Daca cineva vrea sa intre in acest program al tau trebuie sa fie practicant de yoga sau ce conditii trebuie sa implineasca?
Daiana: Programele mele de coaching intra in zona dezolvatarii personale, dar si a celei de sanatate, nutritie, psihologie si spiritualitate. Depinde fiecare ce vrea sa ia. Eu am invatat sa ofer sisteme, adica programe de coaching complete, incat omul sa nu se mai priveasca fragmentat. 

Totul conteaza, de la ce mananci, la ce gandesti, dar si la ce faci ca munca zilnica, la misiunea ta, de fapt. 

Singura regula pentru a participa la programele mele este aceea de a fi femeie, caci consider ca o societate se dezvolta armonios numai daca femeile ei sunt sanatoase, din toate punctele de vedere. Si nu cred ca societatile moderne stau prea bine aici. 

In rest, nu exista reguli, iar fiecare decide ce doreste sa faca. Eu ofer multe resurse de echilibru si fericire, iar yoga este doar una dintre ele. Da, o recomand, caci ma ajuta mult in a tine prelegeri despre viata, despre hrana sau despre misiunea cuiva. 

Pentru ca asa cum spuneam mai inainte, intrucat practica yoga lucreaza cu subconstientul nostru, ea imi pregateste terenul ca eu sa pun noua informatie si ea chiar sa se prinda si sa rodeasca. Altfel, ma pot lovi de vechi paradigme si blocaje subconstiente, de frici, de temeri, de idei ce nu ne apartin, de fapt.

Dar chiar si asa, ma folosesc si de Analiza Tranzactionala din psihologie, incat sa aduc cursanta acolo unde vreau. Pe drumul fericirii adica. Toate programele mele au acest obiectiv ultim: sa fii la final mai fericita decat cum erai atunci cand ai intrat in program. 

Deci, ca sa raspund exact intrebarii tale, nu trebuie sa fi practicanta yoga inainte pentru a putea intra intr-un program al meu de coaching. 99% dintre cursante n-au mai practicat inainte si practica acum, foarte incantate ca au descoperit, in sfarsit, o modalitate de a se relaxa complet. 

Eu simt cum viata mea a primit multe beneficii din aceste sedinte de yoga si intalnirile cu tine, dar poti sa explici mai pe scurt care sunt avantajele care vin dupa practicarea constanta a sedintelor de yoga traditionala?

Ma bucura feedback-ul tau si te felicit, inca o data, pentru ca ai fost constanta in practicarea yogai traditionale. De aceea vin si beneficiile, pentru ca ti le creezi. 

Desi yoga traditionala este extrem de usor de practicat si o poate face oricine, chiar si o batranica de 80 de ani (si chiar am avut o cursanta de 70 de ani, nu mai spun cate femei de aceasta varsta am vazut la ashram!), ceea ce e important sa intelegem este cum functioneaza ea. 
Yoga intelege multe aspecte alte fiintei umane, pot spune ca pe toate chiar. Iar unul dintre acestea este cel ce tine de sanatatea noastra.

Tot cu acelasi dicton “mens sana in corpore sana”, yoga intelege ca daca ne relaxam corpul, ne vom relaxa si mintea. 

Deci fara a trage de noi si a ne chinui, yoga ne prezinta diverse forme pe care corpul nostru le poate lua. Nu conteaza cum aratam in acele forme, in acele posturi, asane, cum sunt ele numite in yoga. Nu conteaza ca asana mea nu e la fel ca a ta – nici nu trebuie sa fie, aici e frumusetea! Deci nu avem pentru ce sa ne fortam! 

Yoga intelege un sistem complex de meridiane ale bio-energiei din corp, numita in sanscrita “prana”. Si sunt 72.000 de meridiane in corp, iar 3 sunt principale. Dar ea actioneaza asupra tuturor prin pozitiile pe care le luam, dar si prin respiratiile specifice pe care le facem atunci cand practicam yoga. 

Astfel, actionam asupra intregului nostru sistem subtil de energie, adica de forta vitala si il… revitalizam. Asa se transmite in nenumarate beneficii, dar pe scurt, dispare stresul acumulat in corp, pentru ca ne relaxam. Deci in timp, adica in 6 luni, 1 an, sau de la caz la caz si in functie de gravitate, scapam de hipertensiune, de colesterolul rau, de problemele cardiace ce apar. 

Ne reglam hormonii si ne creste serotonina – stiu ca abia asteptai sa spun asta, asa-i? 🙂 Scad cortizolul si adrenalina, ce tin de stresul acumulat despre care vorbeam. 

Dispar si durerile din corp, dar nu pentru ca ne miscam corpul, caci nu-i nimic fizic in yoga, sa ne amintim. Dar regland aceste meridiane energetice, ne refacem toata starea de sanatate. Stiu ca poate suna prea frumos, dar repet: ce ne costa sa incercam? 

Daca functioneaza, am gasit o practica foarte ieftina, accesibila oricand, acum chiar din comoditatea casei noastre (ma refer la cursurile de yoga online), pe care sa o folosim pentru a ne reechilibra sanatatea si pentru a ne creste starea de bine, MEREU! Totul organic, totul prin noi, prin fiinta noastra. Eu sunt acolo doar pe post de ghidaj, dar un ghidaj foarte important, incat cel ce practica sa uite de tot si de toate si sa se poata relaxa. Pentru a functiona complet, e nevoie de cateva luni de practica de yoga traditionala, depinde de la om la om, dar eu cred ca o putem pastra a la long, dat fiind ca traim intr-un mediu urban si vrem constant sa ne relaxam. 

E suficient sa practicam yoga traditonala de 2 ori pe saptamana, pentru a simti niste beneficii imediate, asa ca de ce sa nu indraznim macar sa incercam? 

Primul beneficiu, cel mai rapid, este relaxarea completa si felul in care te simti dupa meditatia de la final, deci cum sa nu vrei sa te relaxezi? Toata lumea vrea! 

Eu: In Romania exista o idee preconceputa despre faptul ca daca esti spiritual nu te intereseaza afacerile si banii. Cum se amesteca femeia de afaceri Daiana cu  practicanta de yoga?


Daiana: Da, asa este, si am mai intalnit o fosta profesoara de yoga ce spunea ca ea nu poate lua bani din practica yoga, asa ca renuntat. In final, s-a dovedit ca nu aceasta era misiunea ei. In India e fix opusul, se cer multi bani pe cursurile de yoga, unele pot costa exorbitant de mult, chiar. Nu exista in India ideea ca daca esti sarac esti bun si spiritual, iar daca esti bogat, esti sigur avar si egocentrist. 

Slava Cerului, in India nu e totul doar alb sau negru. De aceea m-am impacat si eu foarte usor cu ideea de a-mi castiga existenta predand cursuri de yoga. Sau facand orice altceva ce imi place. Pentru ca indiferent ce faci, conteaza sa iti placa, sa o faci cu pasiune, sa vezi dincolo de patura ta, ca sa meriti sa castigi bani din asa ceva. 

Si in India am mai invatat inca un concept frumos: acela de a nu accepta nimic gratuit. Aici ne-am obisnuit asa de mult cu oferte, cu promotii, cu reduceri. Sigur ca e bine si normal sa economisesti, dar in India, un individ ce se respecta, nu accepta ceva gratuit decat daca vine de la biserica sau daca este un bonus/cadou de la ceva pentru care deja a platit. Altfel, orice om este un individ complet, care poate sa isi manifeste potentialul doar onorandu-i pe cei din jur. Nu vreau nimic gratis, pentru ca inseamna sa renunt la statutul meu de fiinta umana divina, completa, libera, inzestrata, care isi poate folosi talentele unice pentru a se descurca in viata. Si astfel, pot cumpara ce imi face folosinta, nu am nevoie de mila altcuiva. 

Nu accept nimic gratuit inseamna ca nici nu ofer mai nimic gratuit, pentru a nu-l jigni pe cel din fata mea, evident. Totusi, asta nu inseamna ca daca cineva chiar nu are bani intr-un moment, eu nu o primesc pe acea femeie la cursuri – exclus asa ceva si o stiu toate cursantele mele, e public anuntul ca nu e cazul sa iti intrerupi cursurile de yoga doar pentru ca ti-a intarziat ziua de plata sau esti intr-un moment tare inoportun financiar. Ceea ce niciun business corporatist nu va face, eu imi permit…

Apoi, yoga intelege si ea ca yoginul sau yogina este o fiinta umana. Desi pot sta nemancata zile intregi si imi pot infrange anumite simturi si nu am nevoie de nimic extraordinar din exterior, asta nu inseamna ca ma hranesc doar cu aer. Am un sistem digestiv pe care il onorez. Am si un corp, e corpul Zeitei, de fapt, dupa cum explicam mai sus. De ce nu l-as tine in matasuri fine si intr-un palat? Care-i norma sociala care nu ma lasa pe mine sa am grija de Zeita ce s-a intrupat?

Orice munca este benefica, daca ea foloseste si altora, nu doar mie.
Iar filosofia indiana ne spune din nou, ca am dreptul sa fac orice nu lezeaza o alta fiinta, orice nu produce suferinta in jur. Si cei mai mari guru ai Indiei sunt extrem de bogati. Si din bogatiile lor, dau si altora. Fac scoli, transmit stiinta mai departe, au grija de cei defavorizati. 

Asa ca pe aceste principii ma bazez, cand fac din yoga un business.  Dar o fac cu simt de raspundere, pentru ca este un domeniu foarte intim si poate chiar spiritual, dar eu il vad mai mult ca pe un serviciu de sanatate. Doctorului te duci sa ii dai bani, muuuulti bani, caci iti salveaza viata sau macar te reapropie de sanatatea ta ideala. Eu fac acelasi lucru, desi cu mai putina vizibilitate si cu o reputatie mult mai proasta decat a unui doctor, recunosc. Nu putem compara nici diferentele de pret intre o simpla consultatie si o luna de abonamente de yoga, caci deja ar inseamna sa nu mai predau yoga si sa ma apuc de altceva…

Dar mai este un aspect aici: acela de tranzactie, pe care putini il percep. 
Cand platim, cand achitam ceva, noi sustinem financiar un serviciu sau produs care ne place. Practic, il promovam, il aplaudam. Daca noi nu facem asta, acel serviciu va disparea de pe piata, caci nu mai are sustinatori si omul care il produce va cauta sa faca altceva. In acest sens, sper ca piata de yoga din Romania sa creasca si la noi, ca si in afara, ca sa nu mai facem cozi doar la clinicile medicale private sau la farmacii.

Poate, intr-un viitor nu foarte indepartat, yoga va fi inclusa pe lista serviciilor de sanatate asigurate de stat. Cum a devenit si acupunctura, asa merita sa devina si yoga. E nevoie doar de un trend revolutionar si e foarte posibil sa apara tot din Statele Unite, pentru ca acolo yoga este o afacere de 16 miliarde de dolari anual. 

Dupe ce se va intampla acolo, mai asteptam 10-15 ani si se va intampla si la noi. Daca inca voi mai fi pe piata, voi avea in jur de… 60 de ani – taman bine, sa am reputatie de yogina de tanara! 🙂 Deci voi continua sa predau si sa fiu rabdatoare… Castiga cel ce sta pana la final.

Eu: Cea mai frumoasa amintire din India?
Daiana: Sunt multe, nu stiu doar una, imi pare rau. Oceanul cu valurile lui, palmierii, linistea serii, momentele cand te trezesti din shavasana si iti dai seama ca nu exista timp… Dar ma voi repeta: fetitele mici venerate ca Zeite, intampinate cu ghirlande de flori si cu “Jai, jai, Mataji!”. Transformational! 

Eu: Ce legatura are yoga si pasiunea ta pentru copii?
Daiana: Cand am inteles ca nu-i vina mea ca n-am inteles lumea, desi am fost mereu premianta si olimpica la tot ce inseamna stiinte sociale, am priceput si de unde trebuie inceputa schimbarea si care este “buba”. Problema incepe si de acasa, dar si din scoli. Sistemele de invatamant moderne nu mai au treaba cu sinele. Inainte, se invata sa citesti din Ceaslov. E o mare diferenta de mentalitate pe care o are copilul crescut asa, fata de cel ce intelegea lumea intai dinspre divinitate inspre natura sa. 

Dar realist vorbind, macar de am incepe sa-i predam copilului intai despre sine tot ar fi ceva. Am zis sa predam prin curricula scolara? Hai macar sa ii spunem, la ore, ca e minunat. Hai macar sa ii redam increderea in sine pe care i-am furat-o cumva. Hai macar sa ii clarificam ca e pefect, acest copil, oricum ar arata si ar invata. 

De aceea mi-am dorit sa ma implic in educatie, pentru a putea schimba ceva acolo unde schimbarea e atat de usoara, daca are cine o ghida. Ca adulti ne chinuim mai mult dupa aceea, cand suntem deja “bolnavi”. 
Eu nu eram pasionata de copii, dar am simtit ca e menirea mea sa fac ceva. Si am mai simtit si ca toti copiii lumii sunt si ai mei. 

Mi-am scris pe o foaie si apoi “s-a intamplat” sa ajung in gradinitele private. De acolo, am inceput sa invat si modalitati de creste armonioasa a copilului, mi-am luat si carti, am urmarit si prelegeri pe YouTube, de la psihologie la parenting. Am combinat cu ce stiam din yoga despre viata si and am avut mana libera, am creat. Ma folosesc de tehnicile de respiratie sau de pozitiile de yoga pentru a-i relaxa pe cei mici, pentru a le vorbi despre emotii, pentru a le da si lor resurse, ca si adultilor, de reechilibrare atunci cand se mai pierd. 

Si cei mici chiar apreciaza si se bucura enorm cand le iese, e ca o super-putere, cum zici tu – iar eu ma bucur si mai mult pentru ei. 

Eu: Ce a iesit bun in viata ta din criza data de COVID 19?
Daiana: Noile mele idei si proiecte pentru femei, in care am ajutat mai mult ca niciodata. Era ceva ce mocnea. 

Am revenit si la o idee ascunsa sub covoras, pe care doar ce o reincepeam, intr-un nou format, inainte de COVID 19. Anume ca menirea mea nu este  doar sa predau yoga traditionala, ci sa ma folosesc de toate cunostintele din yoga si din Ayurveda, pentru a preda aceste stiinte femeilor, ca pe niste resurse din care ele sa isi recapete increderea, echilibrul si claritatea asupra misiunii lor in viata.  Cuvantul cheie ramane relaxarea: ca tot ce facem, sa facem relaxate. Yoga e doar un element din povestea mea, dar am mult mai mult de oferit. 
Si nu tine de mine, chiar nu am niciun interes aici, ba dimpotriva, e un consum enorm de energie cand vorbesti ore in sir pe zi, ca sa ajuti. Eu stiu ca pot face orice in viata si n-as avea nicio problema in a vinde biscuiti. 

Dar exista o chemare in a ajuta femeile sa se regaseasca, sa se iubeasca, sa isi manifeste potentialul lor de Zeite, fara oprelisti, fara frici, fara abuzuri din trecut. Aceasta este cea mai mare reusita a mea din perioada COVID. Si se datoreaza femeilor care au ales sa faca ceva pentru ele, tot creditul este al lor. 

Mai spun inca o data: eu doar ghidez, vin cu resurse. Raspunsurile sunt mereu in interior, in nou. Eu doar le luminez pentru cine vrea “sa se aprinda” – nu vreau sa zis sa se ilumineze, suna prea popmpos. 

Eu: Ce lectie crezi ca avem de invatat din aceasta criza?
Daiana: Cred ca e necesar sa constientizam importanta vietii, sa intelegem ca este o minune ca existam, nu doar o intamplare, un accident, sau cumva un chin. 

Apoi, cred ca mai e foarte important sa ne analizam putin: ce am facut in aceasta perioada de izolare? Cum ne-am simtit? Ce obiceiuri am avut? Ce ne-a speriat cel mai mult? 

Momentele de criza mondiala sunt revelatoare in masa – parerea mea
Pentru unii, ele releva imposibilitatea de adaptare la schimbare, frica imensa de “altceva”, realizarea faptului ca ai obiceiuri la care nu poti renunta. In aceasta criza, putem vorbi chiar de identificarea fricii de singuratate sau chiar de moarte. E bine sa vedem cu ce ne-am confruntat.

Pentru altii, pot sa insemne momente de maxima creatie, de feerie ca au ramas linistiti, doar cu sinele lor, de timp in plus pentru ei, pentru familie, pentru pasiunile lor. Moment in care e bine sa ne bucuram, sa ne felicitam, si sa incercam sa pastram tot ce am aflat ca e tare bun pentru inima noastra in aceste luni.

Iar pentru altii, poate sa nu insemne nimic. Nici agonie, nici fericire. Continuarea ignorantei totale in care deja se aflau. Televizor, mici si bere pe balcon, glume pe seama trecatorilor purtatori de masca, sentimentul tamp de superioritate si de imunitate cereasca data de gena lor de ADN. 
In India, am invatat sa fiu realista, nu sa imi pun ochelari cu picatele roz. Cred ca ultima varianta e cea reala. Imi pare sincer rau… Noroc ca acesti oameni sunt departe de viata mea personala si profesionala.  Cu totii avem acelasi potential divin, dar nu cu totii ni-l si actualizam in viata asta. Nu-i nimic, evident, mai vine si viata de apoi pentru toti… 

Eu: Ce ai spune unui om care nu mai vede clar viitorul acum?
Daiana: I-as spune sa ia o pauza. Caci atunci cand te doare ceva, nu mai vezi nimic roz. Nici mancarea nu mai e gustoasa, nici soarele nu mai e calduros. Toate in jur sunt deranjante pentru ca durerea pune amprenta peste noi. 

Primul pas e relaxarea. Daca ne relaxam, incepem sa revenim la varianta noastra optima, initiala, cea de sanatate si bine intern si extern. De ce sa nu mai vedem clar viitorul? – intreb asa, in general, acum. 

Orice s-ar intampla, avand increderea deplina in fortele noastre, stim ca nu avem de ce sa ne temem, orice va veni. Oamenii saraci din India, care abia o duc de azi pe maine, nu sunt deloc stresati. Ori va fi alba, ori va fi neagra. Si de va fi neagra, nu-i nimic, mai exista viata divina si apoi… 
Ne luam prea in serios. Atat tot.

Nu suntem cine credem ca suntem, ci suntem un strop de divinitate exprimat prin noi. 
Suntem niste calatori frumosi, cu puteri magice, iar puterea e in gandul nostru. Daca nu putem gandi pozitiv, propun macar sa nu mai gandim… Oare care din ele e mai usoara? 🙂 Si uite asa vom alege sa gandim pozitiv…

Eu: La final, te rog sa spui ce inseamna viata implinita, armonie?
Daiana: Pentru toti oamenii, viata implinita inseamna sa stii cine esti – atata tot!

Daca ai inteles cine esti cu adevarat, intelegi totul in jurul tau. Iar pentru a intelege cine esti, trebuie sa intelegi creatia de la Absolut incoace, dinspre Dumnezeu catre noi. Odata ce-ai inteles asta, in forma corecta, adica nu cea in care Dumnezeu e vreun calau care abia asteapta ca tu sa gresesti ca sa nu-ti dea locul din Rai, te poti linisti in viata asta si iti poti actualiza identitatea divina. Adica sa traiesti ca si cum esti un strop din Dumnezeu, din Infinit. 

Armonia apare imediat, caci intelegi ca tot ce te inconjoara e tot un strop din Infinit. Si incepi sa te vezi, ca in oglinda, oriunde privesti… E o starea de beatitudine imposibil de descris, dar foarte, foarte posibil de atins! 
Si asta e tot, restul sunt detalii si posibilitati si ajungi imediat sa creezi viata pe care ti-o doresti, fara sa mai suferi vreodata, crezand ca nu esti sau ca nu ai sau ca nu esti suficient…